„Lanțul cu chei mi-a căzut din stele în creier,
mi-au zornăit mințile de durere și de sunet.
Trupul meu tot deveni o cheie de fier,
Există în fiecare dintre noi o idee - sămânță, tăcută și persistentă, care trece prin viață asemenea firului de argint... o idee care în loc să se rupă, în loc să cedeze, în loc să se piardă, ea se transformă.Această idee esențială la care fac referire este reziliența...
Continuând spirala menționată în postarea de ieri... astăzi este despre spirala comunității artistice de pe aceste meleaguri... o expresie a momentelor ce continuă fără întrerupere evoluția spirituală a noastră România...
Simți sunetul spiralei?
Simți sunetul spiralei?
Spirala lui Fibonacci se mai cunoaște ca și ecoul tainic al creșterii lăuntrice... ai observat?
Există în natură o respirație ascunsă, un ritm care își desfășoară bătăile într-o ordine de o frumusețe aproape misterioasă. O găsești în petalele unei flori care se deschid în zori, în dansul marilor galaxii și în felul în care undele sufletului tău se extind atunci când trăiești un adevăr. ..
Există în natură o respirație ascunsă, un ritm care își desfășoară bătăile într-o ordine de o frumusețe aproape misterioasă. O găsești în petalele unei flori care se deschid în zori, în dansul marilor galaxii și în felul în care undele sufletului tău se extind atunci când trăiești un adevăr. ..
Te întreb... Cât de irelevant este jocul?
Te-ai gândit la imperfecțiunea unui aspect al certitudinii?
Unde se află acea dimensiune a sensului ce se dezvoltă și se transformă în căutarea siguranței?
Te-ai gândit la imperfecțiunea unui aspect al certitudinii?
Unde se află acea dimensiune a sensului ce se dezvoltă și se transformă în căutarea siguranței?
„Fă-te, suflete, copil
Și strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moț și ciucuri,
Ca să poți să te mai bucuri.
Și strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moț și ciucuri,
Ca să poți să te mai bucuri.
Astă seară am fost la... „Cravata Galbenă”... un fim ce aduce inspirație printre trăirile emoționante ce crează o atmosferă la frecvență elevată…
O invitație pentru participare la un concert- destin - capacitate umană.
Totul curge acum ca un fir de lumină rece, în care primele sunete îmi trezesc o vibrație intensă, asemenea unei respirații sacre ce pătrunde în adâncul ființei.
Muzica se desfășoară ca un dans alternant... când fragil, când puternic, purtând conștiința prin valuri de forță ascunsă și frumusețe pură.
Muzica se desfășoară ca un dans alternant... când fragil, când puternic, purtând conștiința prin valuri de forță ascunsă și frumusețe pură.
Lumina care atinge pielea ta în acest moment poartă în ea o întreagă epopee începută poate, cu mult înainte de actuala civilizație... cine știe?
Se știe că... doar opt minute sunt necesare pentru a străbate distanța dintre Soare și Pământ și de fapt aceasta este o călătorie...
Se știe că... doar opt minute sunt necesare pentru a străbate distanța dintre Soare și Pământ și de fapt aceasta este o călătorie...
Cu mâine zilele-ți adaogi,
Cu ieri viața ta o scazi
Și ai cu toate astea-n față
De-a pururi ziua cea de azi.
Cu ieri viața ta o scazi
Și ai cu toate astea-n față
De-a pururi ziua cea de azi.
O plimbare pe „Dunărea Albastră” seamănă cu o alunecare printr-un vis care respiră apa... Leagănul civilizației umane, frecvențele apei, te poartă într-un vals deschizând orizonturi interioare.
Aseară mă plimbam pe culoarul dintre scaunele avionului… Toată lumea călătorește… călătorind sau altfel spus parcă fiecare simte nevoia să se conecteze la altceva, la altă poveste - dimensiune… aici mă refer la aceea zonă a filmelor sau a privitului pe telefon... fuga.
„Pică frunzele de toamnă,
Scuturate de furtună,
Și picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.
Scuturate de furtună,
Și picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.
E un moment discret, e un moment profund... punctul în care realitatea interioară se aliniază cu intenția.
Acolo începe transformarea invizibilă, silențioasă, aproape irezistibilă, exact ca o respirație care își găsește din nou fluxul natural.
Reflecția cuprinde aproape tot ce se strecoară prin umbrele separate de gândul inconștient. Secvența unui portal este manifestată la intersecția percepției cu schimbarea perspectivei într-o lumină activată.
Te invit să descoperi fractali ai unei recunoașteri devreme despre dimensiuni ce par nevăzute prin ceața unor tipare mentale....
Afară-i toamnă, frunza 'mprăștiată,
Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
Și tu citești scrisori din roase plicuri
Și într'un ceas gândești la viața toată.
Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
Și tu citești scrisori din roase plicuri
Și într'un ceas gândești la viața toată.
În această paradigmă, statul, societatea, mediul în care trăim sunt oglinzi ale modului în care ne exprimăm în lume.
Fiecare atitudine a fiecăruia dintre noi se transformă într-o influență... apoi fiecare alegere devine un act de guvernare interioară...
Frunze aurite se aștern ușor în cer... și pe pământ cu glas de împlinire prin fire de lumină întoarsă devreme... Roadele acestea sunt bucuria unei mulțumiri ce ne așteaptă să o trăim împreună!
„Când pleci, sa te-nsoțească piaza bună,
Ca un inel sticlind în dreapta ta,
Nu șovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista.
Purcede drept și biruie-n furtună.
Ca un inel sticlind în dreapta ta,
Nu șovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista.
Purcede drept și biruie-n furtună.
Pe o scară a valorilor afirmate în concordanță cu ațiunile necesare atingerii obiectivelor stabilite conform așteptărilor comunității, convergența manifestă o dimensiune acceptată a congruenței virtuților activate la nivelul unui lider - îndrumător...
Realitatea se reflectă în oglindă acolo unde percepția colapsează perspectiva iar conștientizarea realității începe acolo unde se observă marginile oglinzii.
Mă uit pe fereastra dintre pereții imaginari ai unei case ce există doar acolo unde sufletul simte bucuria unui apus al iluziei...
Ascult o liniște prin înserare, pe lângă o perdea ce se împletește cu muguri din roua însuflețirii.
Ascult o liniște prin înserare, pe lângă o perdea ce se împletește cu muguri din roua însuflețirii.
Schimbările care au loc împreună cu cele care urmează necesită o prezență conștientă tot mai frecventă pentru a reuși să facem alegeri profunde de la nivelul sufletului. Rămâi în inima ta, cu compasiune pentru tine și tot ce te înconjoară.
Trăim într-o lume care se transformă cu fiecare răsuflare iar abilitatea de a-ți schimba opinia este o formă de inteligență. Societatea ne cere să ne mișcăm odată cu ea, iar adevărata adaptare se naște din...
Am găsit expresia unei realități pe care cu înțelepciune o expune Ana în următoarele... observări ale comportamentului, alegerilor sau acțiunilor noastre în viața cotidiană...
„ De ce nu îmi e bine?
1. Pentru că îţi faci rău singur/ă mereu. Nu ai grijă de corpul tău, nu îţi pasă de starea ta emoţională, nu te consideri demn de afecţiunea ta. Totul e înaintea ta, tu eşti pe...
„ De ce nu îmi e bine?
1. Pentru că îţi faci rău singur/ă mereu. Nu ai grijă de corpul tău, nu îţi pasă de starea ta emoţională, nu te consideri demn de afecţiunea ta. Totul e înaintea ta, tu eşti pe...
Călătoriile din această vară se termină la București în spațiile restrânse ale Muzeului Național de Istorie unde am avut senzația unei pulsații sacre... a unui sanctuar în care aurul trecutului sculptează prin întuneric, asemenea unei inimi care menține ritmul srămoșilor.
Descopăr de fiecare dată o atmosferă liniștită, câteodată simbolică și de multe ori misterioasă prin parcul castelului și pe străzile orașului. Se face seară... și după ce am lăsat bagajele în cameră am coborât la hotel să luăm cina. Apoi coborâm ușor spre Peleș când lumina încă se zărea printre frunzele copacilor.
Călătoria noastră din această vară continuă prin Bucegi, pășind conștient, pe drumul unde fiecare punct al triunghiului poartă o vibrație distinctă, menită să deschidă un portal...
Răsăritul perspectivei schimbătoare prin ființǎ, prin suflet, prin totul… menținând prezentǎ libertatea constantă a conștiinței… apoi, creativitatea, sensul suprem al existenței…Considerând o primă etapă în procesul de conștientizare a realității perspectiva cu multiplele ei aspecte, modificări de structură și poziționare ajungem...
“Stea care subt carul cel mare abia licărești
nedumerită-ntre șapte lumini, a cui stea ești?
Ești steaua lui Verde-mpărat - duhul nemântuit?
Ce sărbătoare scutești? Ce ceas împlinit?
nedumerită-ntre șapte lumini, a cui stea ești?
Ești steaua lui Verde-mpărat - duhul nemântuit?
Ce sărbătoare scutești? Ce ceas împlinit?
Am pornit la drum dis de dimineață toți trei spre morile de apă de la Rudăria...
Ne-am trezit devreme și am pornit spre cetatea de la Alba Iulia, unde am ajuns destul de dimineață pentru o plimbare cu vizite la catedrală la muzee și apoi micul dejun acolo lângă „Via Principalis”.