„Pică frunzele de toamnă,
Scuturate de furtună,
Și picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.
Melancolic, prin fereastră,
Mi-arunc ochii către ele,
Și privindu-le le-asamăn
Cu iluziile mele…”
Frunze de toamnă – Traian Demetrescu

„Pică frunzele de toamnă,
Scuturate de furtună,
Și picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.
Melancolic, prin fereastră,
Mi-arunc ochii către ele,
Și privindu-le le-asamăn
Cu iluziile mele…”
Frunze de toamnă – Traian Demetrescu
Mă trezesc, dintr-un vis spre altul,
Zorii-mi deschid porți ascunse.
Fiecare lume e lăsată-ntr-o altă chemare.
Pașii-mi străbat coridoare de lumină…
De la o vreme pământul are în jos
osul bunicului meu cel mai frumos
și mai jos de jos el are
umbra osoasă a strămoșului oarecare.
Arbor invers, cu rădăcinile-n vânt,
cu tălpile late ca frunza platanului,
aproape plutind, abia atingând
anotimpurile anului.
© 2024 Mihai Mehedintu. Toate drepturile rezervate. Powered by Ayan Design