Copac de flori, cu frunze diafane,
rădăcinile tale se împletesc cu ale noastre…
într-o taină care știe drumul.
Lumina reflecției se așază blând,
iar clipa liniștită își rostește...
Lumina care atinge pielea ta în acest moment poartă în ea o întreagă epopee începută poate, cu mult înainte de actuala civilizație... cine știe?
Se știe că... doar opt minute sunt necesare pentru a străbate distanța dintre Soare și Pământ și de fapt aceasta este o călătorie...
Se știe că... doar opt minute sunt necesare pentru a străbate distanța dintre Soare și Pământ și de fapt aceasta este o călătorie...
Reflecția cuprinde aproape tot ce se strecoară prin umbrele separate de gândul inconștient. Secvența unui portal este manifestată la intersecția percepției cu schimbarea perspectivei într-o lumină activată.
„… când ai înțeles totul poți reveni ca nimic… pășind ușor prin balanța inversă a trecerii, unde iubirea oferită se oglindește prin semințe de lumină… iar formele fără gând sunt adevăr.”
Închide ochii și inspiră adânc...
Lasă fiecare sunet să picure ca o rugăciune nespusă în taina ființei tale.
Prin mângâierea blândă a sunetului se deschide un portal spre liniștea de dincolo de timp...
Lasă fiecare sunet să picure ca o rugăciune nespusă în taina ființei tale.
Prin mângâierea blândă a sunetului se deschide un portal spre liniștea de dincolo de timp...
Ce este această taină care pulsează în jurul ființei tale, asemenea unei stele în rotire, invizibilă ochiului, dar simțită de inimă?
MerKaBa este un cuvânt străvechi, alcătuit din trei silabe sacre:
MerKaBa este un cuvânt străvechi, alcătuit din trei silabe sacre:
„A fost odată, într-un colț ascuns… doi copii care trăiau în Ținutul umbrelor blânde un băiat cu privirea adâncă precum noaptea liniștită, și o fetiță cu zâmbetul rotund ca o rază nerostită.
Ei locuiau într-o pădure unde Soarele părea că-i ocolește... El se uita mereu la ei, doar că...
Ei locuiau într-o pădure unde Soarele părea că-i ocolește... El se uita mereu la ei, doar că...
Arta de a cultiva o comunitate nu seamănă aproape deloc cu a sta la un pupitru de comandă. Seamănă mai degrabă cu a păși desculț printr-o grădină care respiră.Am trăit alături de natură și, ori de câte ori pot, mă întorc acolo...
Mi-e palma sigiliu de lumină,
Gravată cu taina tăcerii adânci.
Atinge-mi dăruirea din inimă
Invocând ecouri să curgă din ceruri.
Gravată cu taina tăcerii adânci.
Atinge-mi dăruirea din inimă
Invocând ecouri să curgă din ceruri.
„În adâncul fiecărei clipiri a universului, sufletul își desenează o realitate asemenea unui pictor nevăzut care pictează acest câmp invizibil al conștiinței.
Fiecare privire aruncată asupra lumii transcende într-un simbol ce deschide porți spre infinite versiuni ale prezentului, unde ceea ce simți și ceea ce ești se contopesc într-o singură respirație.
Fiecare privire aruncată asupra lumii transcende într-un simbol ce deschide porți spre infinite versiuni ale prezentului, unde ceea ce simți și ceea ce ești se contopesc într-o singură respirație.
Focul sacru este misterul prin care viața renaște din propria esență... în adâncurile ființei.
Taina tăcerii veghează acest proces alchimic, în liniștea deplină a ființei unde se revelează adevărul.
Taina tăcerii veghează acest proces alchimic, în liniștea deplină a ființei unde se revelează adevărul.
Lacul Ursu din Sovata este o perlă născută din îmbrățișarea sării și a apelor dulci, un loc unde natura ne amintește ce înseamnă să fie miraculoasă. Apele lacului îmi transformă o imagine, ce poartă un strălucitor albastru-verzui, ca o mantie regală ce atrage privirile și acoperă gândurile. Am aflat... că este un lac născut din dorința pământului de a-și exprima frumusețea tăcută, iar aleile ce îl înconjoară asemenea unui câmp de energie îți dau un semn că acest loc trăiește și respiră prin tine.