Am observat, cu bucurie, încă de la sfârșitul anului trecut declarația Academiei Române împreună cu Academia de Științe a Republicii Moldova prin care se afirma cu eleganță un adevăr istoric al oamenilor de pe cele două maluri ale Prutului…
„De-a lungul istoriei moderne a spațiului românesc, instituțiile academice au jucat un rol esențial în consolidarea identității naționale, în normarea limbii române și cultivarea istoriei naționale, în formarea unității politice românești. Academia Română, fondată în anul 1866, s-a născut ca instituție a unității de cultură, afirmate prin limbă și istorie, iar prezența, încă de la început, a trei reprezentanți ai Basarabiei printre membrii săi fondatori confirmă rolul său integrator și misiunea de asigurare a unității poporului român. Alături de românii basarabeni, au devenit membri ai primului nucleu al Academiei Române savanți și scriitori din toate provinciile istorice românești, astfel încât România culturală unificată s-a creat la 1866-1867, cu mult înainte de a exista în realitate România politică unită din 1918. Altfel spus, Academia a avut încă de la început vocația unității românilor. „
Voi lăsa aici un link către declarația de pe site-ul Academie Române
Academia – forța spirituală a unității și identității românilor
Pe 14 ianuarie într-un articol în Le Monde, Maia Sandu afirmă cu claritate că este pentru unire.
Maia Sandu, la présidente moldave, se dit favorable au rattachement de son pays à la Roumanie
Pe 15 ianuarie 2026 a urmat un apel chiar de ziua culturii naționale…
„Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, instituții înfrățite prin limbă, cultură și misiune, au optat în mod consecvent pentru strategia apropierii efective, fundamentată pe cooperare instituțională, inițiative comune, asumarea adevărului istoric și promovarea valorilor autentice ale poporului român. Declararea anului 2025 drept „Anul Mihai Eminescu” reprezintă nu doar un omagiu adus Poetului Național, ci și o reafirmare a unității de limbă, cultură și destin care ne definește. Să nu uităm că Eminescu s-a gândit mereu la patria sa („Ce-ți doresc au ție, dulce Românie”), căreia i-a menit „mare viitor”! Să fim demni de această moștenire, de dragul copiilor, nepoților și strănepoților noștri!
În această zi cu adâncă semnificație simbolică, adresăm un apel către comunitățile științifice și culturale din România și Republica Moldova de a continua cu demnitate procesul de reîntregire spirituală, culturală și științifică, ca fundament al unei unități stabile. Reușita acestui demers depinde în mod direct de capacitatea noastră de a acționa împreună, de a plasa adevărul, valoarea și competența deasupra oricăror hotare administrative, conjuncturi politice sau interese de partid ori de grup.„
Aveți în continuare apelul de ziua națională a culturii…
Apel către oamenii de știință și cultură din România și Republica Moldova
În data de 23 februarie 2026, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat un apel către Parlamentul României privind posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău, prin adoptarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, proiect înregistrat la Senat cu nr. L72/2026.
A fost apoi constituit la 26 martie 2026, Consiliul Academic Român (C.A.R.), format din Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și patru academii de ramură din România – Academia de Științe Juridice, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
Pe data de 2 aprilie 2026 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI), precum și a Protocolului și Statutului organizației, ceea ce marchează retragerea definitivă a Republicii Moldova din organele statutare ale CSI.
în continuare aveți știrea de pe agerpres…
Parlamentul de la Chișinău a votat pentru ieșirea definitivă a Republicii Moldova din CSI
La data de 30 aprilie 2026 Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică unui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova.
„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România.
Pentru elaborarea acestui scenariu ar fi benefică formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state și, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în cele două state românești și în dialogul cu partenerii noștri externi.”
Comunicatul dat de Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova este de pe site-ul Uniunii scriitorilor din România…
Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova salută declarațiile Președintelui Republicii Moldova Maia Sandu și ale Președintelui României Nicușor Dan în susținerea idealului reunificării
comunicatul este prezent și pe site-ul agerpres..
În continuare pe data de 5 mai 2026 Consiliul Academic Român vine cu un apel către autoritățile publice, comunitatea intelectuală și societatea românească de pe ambele maluri ale Prutului:
„Pornind de la această continuitate de idei și acțiuni, Consiliul Academic Român adresează prezentul Apel către autoritățile publice din România și Republica Moldova, către instituțiile academice, universitare, culturale și educaționale, către societatea civilă și către toți cetățenii conștienți de responsabilitatea momentului istoric și este de acord cu trecerea la fapte. Considerăm că a venit timpul ca apropierea dintre România și Republica Moldova să fie asumată nu doar ca aspirație afectivă și identitară, ci și ca proiect de construcție instituțională, elaborat cu rigoare, realism și responsabilitate. Este necesară trecerea de la evocare la planificare, de la declarații simbolice la acțiuni coordonate, de la solidaritate firească la mecanisme concrete de convergență. În acest sens, Consiliul Academic Român propune inițierea unui amplu proces de analiză și fundamentare științifică privind perspectivele apropierii accelerate dintre România și Republica Moldova, inclusiv prin elaborarea unui cadru de convergență academică, educațională, culturală, juridică, economică, administrativă și socială. Unificarea în plan academic și cultural general trebuie să asigure fundamentul unificării tuturor instituțiilor și al unificării politice. Acest proces trebuie să fie unul democratic, transparent și european, așezat pe respectul voinței cetățenilor, pe adevărul istoric, pe dreptul la identitate și pe valorile fundamentale ale civilizației europene. El nu trebuie să fie expresia unei conjuncturi politice trecătoare, ci a unei strategii naționale și europene de lungă durată.
Consiliul Academic Român consideră necesară constituirea, sub egida instituțiilor academice membre, a unor grupuri de experți din România și Republica Moldova, care să elaboreze studii, analize și recomandări privind armonizarea treptată a sistemelor educaționale, academice și de cercetare; recunoașterea și valorificarea comună a patrimoniului cultural și științific românesc; apropierea cadrului juridic și instituțional; dezvoltarea infrastructurii comune de cercetare, inovare, educație și cultură; elaborarea unei strategii de comunicare publică și internațională privind unitatea de limbă, cultură, istorie și destin european a românilor; evaluarea obiectivă a beneficiilor, provocărilor și etapelor posibile ale unui proces de reîntregire națională, în deplină concordanță cu normele democratice și cu parcursul european al Republicii Moldova.”
Apelul poate fi citit integral, pe site-ul Academiei române…
Apel al Consiliului Academic Româncătre autoritățile publice, comunitatea intelectuală și societatea românească de pe ambele maluri ale Prutului
Pentru mine este o bucurie să văd această succesiune de apeluri și declarații instituționale care depășesc caracterul unor simple poziționări culturale sau academice. Mesajele formulate de Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Consiliul Academic Român, Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova vin să confirme împreună apariția unei noi etape istorice prin trecerea de la memoria unității către o realitate conștientă a unui spațiu comun de cultură, educație, cercetare și responsabilitate civică.
Foarte interesant că aceste apeluri evită radicalismul retoric și aleg direcția unei construcții graduale și democratice. Apropierea dintre România și Republica Moldova se desfășoară în aceste zile prin consolidarea conștiinței culturale, a mecanismelor instituționale comune și bineânțeles prin asumarea adevărului istoric.
În primul apel din 30 decembrie 2025, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, reafirmă ideea că „România culturală s-a afirmat înaintea României politice” și că marile împliniri istorice au fost precedate de procese de coagulare spirituală și intelectuală. Această perspectivă schimbă însăși natura dezbaterii despre unitate. Accentul se mută din zona reacției emoționale către ideea unei reconstrucții durabile prin educație, cercetare, cultură și colaborare instituțională.
În același timp, apelul celor două Uniuni ale Scriitorilor introduce o dimensiune esențială pentru maturizarea proiectului prin necesitatea trecerii de la simbol către structură. Se vorbește explicit despre elaborarea unui scenariu realist, bine fundamentat politic, legislativ, economic, educațional și cultural, capabil să transforme ideea apropierii într-un proiect stabil.
Consiliului Academic Român extinde această direcție și propune crearea unui cadru concret de armonizare academică, educațională, juridică și instituțională între cele două state românești. Pentru prima dată după mult timp, tema apropierii este formulată într-o formă raporatată la expertiză și planificare în etape bine gândite…
Uniunea Europeană și NATO oferă astăzi cadrul (în continuă schimbare) în care unitatea dintre cele două spații românești poate fi făcută democratic și compatibilă cu valorile contemporane ale lumii civilizate. Este important să precizez, faptul că în interiorul acestor structuri, identitatea noastră națională își păstrează specificul prin cooperare și interdependență, ca parte a unei civilizații orientate spre echilibru și solidaritate.
Tocmai aici apare semnificația profundă a apelurilor academice și culturale recente din cele două spații românești. Aceste apeluri și declarații sugerează că unitatea începe prin refacerea spațiului interior al unei comunități istorice… memoria comună, cultura comună și capacitatea de a proiecta împreună viitorul poporului român.
Ideea unității dintre România și Republica Moldova poate fi înțeleasă și ca parte a unei evoluții mai largi a conștiinței colective europene și umane. O lume matură își construiește viitorul prin punți, prin dialog și prin capacitatea de a transforma memoria istorică într-o forță de cooperare.
Cultura și conștiința unei națiuni sunt cu atât mai puternice cu cât reușesc să participe lucid și responsabil la construcția unei lumi mai coerente.
Unitatea noastră rămâne una dintre cele mai profunde expresii ale evoluției umane. Ea începe în cultură, se stabilizează prin instituții și capătă durabilitate prin conștiință, responsabilitate și adevăr istoric asumat împreună.
Astăzi… pe 27 mai la 1600… apare unul dintre cele mai importante documente din istoria medievală românească.. hrisovul emis la Iași de către Mihai Viteazul, în care acesta folosește pentru prima dată titulatura completă de conducător al celor trei țări românești… „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei.”
Voi încheia această postare cu un alt extras din apelul Consiliului Academic Român care vorbește de la sine…
„Chemăm, de asemenea, entitățile de cercetare științifică, universitățile, uniunile de creație, organizațiile culturale, comunitățile profesionale și societatea civilă să contribuie la acest proces prin competență, echilibru și devotament față de adevăr. Consiliul Academic Român reafirmă că știința, cultura și educația sunt temelia cea mai sigură a unității durabile. Prin adevăr istoric, competență academică, solidaritate instituțională și voință democratică, spațiul românesc poate deveni mai coerent, mai puternic și mai pregătit pentru provocările viitorului. Astăzi, mai mult ca oricând, avem datoria să înțelegem că ceea ce istoria a despărțit prin forță poate fi apropiat prin adevăr, cunoaștere și voință comună.”
