Undeva, în ecoul primordial,
există un cuvânt...
ce nu a fost rostit, a fost simțit
nu a fost scris, a fost gravat
în miezul fiecărei particule
care a cunoscut vreodată lumina.
Liberul arbitru, cel mai mare dar divin și responsabilitatea de a-l respecta.
În imensitatea creației, acolo unde timpul pare doar un val ce spală eternitatea, omul a primit un dar suprem... libertatea de a alege.
În fiecare clipă, gândurile nasc direcții, emoțiile modelează realitatea, iar deciziile trasează căi invizibile care împletesc destinul.
În imensitatea creației, acolo unde timpul pare doar un val ce spală eternitatea, omul a primit un dar suprem... libertatea de a alege.
În fiecare clipă, gândurile nasc direcții, emoțiile modelează realitatea, iar deciziile trasează căi invizibile care împletesc destinul.
"Este regretabil faptul că nu dispunem de un cuvînt mai precis decît acela de „religie" prin care să numim experienţa sacrului.
Termenul are o istorie îndelungată, deşi întrucîtva limitată din punct de vedere cultural.
Ne putem întreba dacă poate fi el aplicat fără discriminare Orientului Apropiat antic, iudaismului, creştinismului şi islamului sau hinduismului, budismului şi confu- cianismului, precum şi popoarelor asa zis primitive.
Termenul are o istorie îndelungată, deşi întrucîtva limitată din punct de vedere cultural.
Ne putem întreba dacă poate fi el aplicat fără discriminare Orientului Apropiat antic, iudaismului, creştinismului şi islamului sau hinduismului, budismului şi confu- cianismului, precum şi popoarelor asa zis primitive.
“Prin a vieţii mare poate, mintea mea o rătăcesc,
Şi de bunăvoie singur cu speranţe m-amăgesc,
Îmi creez năluci de aur, întâmplări nepomenite,
Urmărindu-le sub farmec, cu privirile uimite.
Poezie! Tu, atuncea, şi când umblu, şi când stau,
Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau;
Nu e stavilă pe care să n-o trec prin cugetare
Şi-ntâmplările-aşteptate le aştept fără-ncetare!
Aci dau de o comoară ce se află-n al meu drum
Şi mă-mbăt de bogăţie cum te-mbeţi de un parfum.