Cu buna stiinta, ganduri sau cuvinte reprezinta de foarte multe ori o judecata a noastra asupra actiunilor celorlalti. Nu scapa nimeni fara sa-i fie pusa o emblema sau mai mult sa treaca printr-o judecata.

Chiar asa se intampla zi de zi suntem cei mai mari judecatori ai faptelor celorlalti.

Nimeni in afara de acea persoana judecata nu stie cu adevarat care au fost circumstantele ce au condus la faptele respective. Acum nu incerc sa-i gasesc un motiv celui in cauza dar vreau sa arat ca aceasta judecata de acum are un efect negativ asupra celor ce o propaga. Mai mult in loc sa treaca fiecare la judecata propriului comportament sau mod de a gandi se ocupa de ceilalti.

Aceasta judecata de acum vs judecata de apoi aduce mai multa involutie si mai multe acuzatii la judecata de apoi nu pentru cel judecat ci pentru “judecatorii de acum”.

In fiecare zi ar fi bine sa avem un moment de reflectie asupra modului propriu in care ne-am comportat fata de ceilalti sau fata de viata si asa sa judecam viata noastra decat sa o judecam pe a celorlalti.

Hai sa intelegem altfel actiunile pe care le dezaprobam ale celorlalti: in loc sa-i invinovatim pentru ce au facut, mai bine sa fim multumiti ca noi am fost doar observatori si poate am invatat ceva de la cineva care a gresit… din punctul nostru de vedere!

Ajungem sa traim realitatea imaginatiei noastre… Sunt convins ca fiecare ajunge de fapt acolo unde-si propune sa ajunga.

Depasind limita obisnuintei avem capacitatea sa dizolvam expresia ” nu am timp” in “vreau sa fiu”. Altfel spus, ar trebui sa fim cu adevarat constienti de minunea sufletului din noi pe care l-am inchis cu ani in urma. Acolo este cu adevarat creatia a tot ce inseamna intelepciune.

Adevarata Intelepciune vine din Solitudinea in care descoperim Marea Serenitate.

Bineinteles ca viata este cu TOTUL impreuna cu viata.

Rabdarea, esenta alchimica in tainele intelepciunii, danseaza-ntr-un ritm curajos de calm alaturi de autocontrolul gandurilor.

Soarele launtric lumineaza calea intelepciunii prin arta Creatiei.

Coroana de ramuri demne a vietii impreuna cu frunzele zilelor linistite ne compun simfonia arborelui intelepciunii.

Plansul se face rotund

Cu farmec de stele pe ei,

Asa se vazura profund,

Adevar, cautand pe alei.

Un timp intr-o carte

Asezat pe lespedea sacra,

Sensul iubirii desparte

Ruga-n speranta de seara.

Lemn sprijinit langa craniu

Destin prestiut pentru ei,

Descopera calea de straniu

Trecut, plin cu sange de miei.

Suflete pe nisip dezvelite

Valuri dorinte in cantec lumina

Ganduri ascunse, acum implinite

Liber poem pe arina.

Coboara petale in suflet

Pe trepte aprinse de lira,

Ochiul priveste un sunet,

Etern, fericirea respira.

florile de ceara

pe note de catifea,

cutremur de seara

transcende o stea.

dansul dorintelor

pe cerul schimbarii,

inchinarea florilor

la lumina furtunii.

dimineata de roua

parfum cu nectar,

scantei, iubire noua

petale-n altar.

gradina de flori

ascunde o taina,

polen in scrisori

din corola straina.

credea in elipsa

aprinsa

din clipe

celeste.

dornic mister

pe zambet strain,

orizont nestemat

cuprins doar cu ea.

o lume in doine,

sarut fericirea

din ea.

universul

respira iar,

sageata grea

in poezia din inel.

Transferul de energie din univers catre noi se face continuu.

Capacitatea noastra de a recepta aceasta energie continuu este strans legata de rezonanta la care se face deschiderea catre divinitate. Aceasta rezonanta o poate descoperi fiecare, atunci cand doreste cu adevarat.

Avem un ajutor transmis  de o alta civilizatie sau mai bine sa-i spunem o elita si aici ma refer la acei oameni care au avut acces la taine ale constructiei Piramidei.

Piramida despre care vorbesc acum este cea din Egipt care respecta proportiile numarului de aur.

In acelasi timp in toata constructia ei sunt introduse dimensiuni si raporturi ce au legatura cu greutatea, densitatea sau scoarta pamantului. Distanta de la pamant la soare, numarul de zile pe care le face pamantul pentru o rotatie completa in jurul soarelui si multe altele ne sunt transmise prin intermediul Piramidei cu mii de ani in urma.

Se stie foarte bine ca la o treime din distanta de la baza catre varf a unei Piramide, se produce un transfer de energie optim desfasurarii anumitor procese cum ar fi: mumificarea, cresterea energiei din apa, incarcari energetice ale materiei care este asezata in acel loc, asta respectand proportiile adevaratei Piramide.

Pana sa ajungem acolo, exista in spiritul nostru o Piramida.

Energia pe care o atrage Piramida din Egipt este aceeasi energie pe care noi o atragem atunci cand facem conectarea la energia universului prin propria Piramida, a eternitatii.

Depinde doar de noi sa transformam dorintele in realizari.

Credinta in iubirea continua, a tot ce exista in Creatie, aduce fericirea vietii pe acest pamant.  

Totul este energie si noi suntem conectati cu Totul. Noi suntem creatorii viselor noastre si a propriei imaginatii in Piramida.

O lumina, parca de copil,

In umbra pe o linie.

Devine prea subtil

Si cade intr-o erezie.

Curajos se ridica drept

In lumina, pe pamant.

Umbra crucii pe piept

Astepta, poate un sfant.

Se prinse umbra si lumina

Intr-o farama de  povestioara.

A fost odata…  datina,

Oare, a fost odinioara!

Stiu, nu l-am rostit

Asa cum ti-am promis,

Dar l-am cantat si preaslavit

In timpul meu, nescris.

O lumina de-nceput

Ma vrea initiat,

In templul conceput

Cu infinitul mai apropiat!

Am uitat sa raspund

Cine esti si de ce eu,

Acum stau intr-un gand

Traiesc singur mereu!

Eu ma uit la-ntelepciune

Ea la mine se holbeaza,

Numai vremea ne apune

Altfel tot se prosterneaza.

Ma simti asa cum vrei

Fara de pasii necesari

Indragostit fara temei,

Te sarut si tresari.

Suspin, si ea vorbea

Traia serenitatea,

Mi-a luat iubirea

A ramas eternitatea.

Cum se intampla in zilele de acum sa gasim atatea forme de exprimare voi face referire doar la exprimarea sociala si la cea din suflet.

Exprimarea sociala ne pune in fata unei realitati impuse prin raporturile ce le creaza ceilalti pentru noi. Ceilalti impun o anumita exprimare pentru tine. Explicatiile pe care le gasesc sunt parte a unui sistem de gandire modelat de propia conceptie a realitatii inconjuratoare. Bineinteles civilizatia ne transmite fortat o exprimare de tipul “asa e regula” si astfel ajunge sa-l obisnuiasca pe fiecare cu un sistem fals dar bine directionat.

Exprimarea din suflet ar trebui sa reprezinte esenta dorintelor spirituale ale fiecaruia cu tot curajul si libertatea pe care ni le-a lasat El. Exprimarea adevarata vine prin gandurile acestei evolutii pe care o simtim necesara.Vom simti aceste taine in clipele de conexiune la Adevar.

Iubirea vine cu o exprimare conditionata(din pacate) a dorintei de unire cu persoana iubita si neconditionata a dorintei de unire cu intreaga creatie. 

Pe langa maretia poeziei, exprimarea Iubirii descopera un alt mod, inefabil.

Exista atatea clipe in care emotiile sunt pretutindeni in corpul nostru, in suflet, in camera, in aerul de langa noi. Atmosfera “se emotioneaza” impreuna cu trairile noastre.

Emotiile vin si pleaca sau atfel spus le traim si apoi nu le mai gasim. Cele mai puternice emotii probabil sunt cele de iubire, iubirea pe care o primesti, iubirea care vine bineinteles prin daruirea iubirii tale.

Dar emotiile sunt si de alt fel… de cunoastere, de avertizare… emotia unei mangaieri, sau a unui sarut, sau poate a unui cuvant rostit sau auzit.

Cum suntem luati cu atatea probleme “nu avem timp” sa mai traim aceste emotii, sau chiar pare desuet sa ne raportam la emotii…

Exista asa cum bine stim o inteligenta emotionala si ma refer aici atat la emotiile personale cat si la emotiile celor din jur, care le transmit catre noi.

Am uitat oare sa lasam acest mod de a trai sa se manifeste?

Ar trebui cumva sa iesim mai des dintr-o comunicare excesiv logico-verbala si sa simtim emotiile pe care le transmit ceilalti?

Momentele de analiza, sau poate de rascruce aduc raspunsuri prin emotii, prin simpla deschidere a portilor sufletului.

Unde este Adevarul Unicitatii, daca nu in manifestarea intregului proces divin pe care il avem in noi, latent?

Ce spuneti de o viata plina de emotii, in care emotia unui zambet sa trezeasca aceeasi emotie ca a unui sarut iar emotiile aceastea sa trezeasca iubirea din Noi si dintre Noi!

Civilizatia Egiptului a transmis adevarate influente de urmat. Inspiratia creatorilor de arta strabatuti de-a lungul vremii, prin fiecare colt de suflet vechi, se anima cu veselia printilor pradatori de situri arheologice.

A fost o vreme a mitologiei si subiectelor alegorice, puse in scena la comanda, cu un comision platit de regi si imparati gata sa fie, reprezentati la inceput.

Raportul dintre lumea asta si lumea invizibila codificat in sursa de-nceput cunoscuta de inaltul preot, transmite si acum o cheie la poarta framantarilor.

Semnele hieroglifice compun o expresie a legaturii dintre divinitate si eternitatea omului, dupa trecerea in taramul zeului Osiris.

Daruirea pentru arta din Egipt a transpus anumite manifestari culturale ulterioare,  in forme descendente ale unei chemari divine.

Mai inainte de multe nespuse acum, Adevarul, Iubirea si Binele Atotcuprinzator erau acolo inaintea tuturor, inscrise in suflet.

trupuri departe

cu inimi de dor,

suflete impreuna

cu patimi, si suspin.

o mare de visuri, doar unul acum

transforma iubirea in stanca.

cununa de lauri pe chipul frumos,

astept sa respir alaturi de soapta.

un mugur mai falnic

trait in mister.

ma-ntorc iar din umbra

sa te vad,  aripi noi

si inima-mpietrita.

cercul destin

de neuitat,

pe lacrimi nesterse

ingheata dorinta,

eternul poem peste noi.

Vine un timp peste un om,

Se spala toate de pacat

Frunze cu visuri cad din pom,

Pe jos, un ego aruncat.

Tacerea lor dispare,

Vuiet de ritm ametitor

Asculta inauntru pe tipare,

O tensiune, intre forma si decor.

Unu este in radacina,

Arborele arhetip la cer,

Lumina din coloana

Mai duce un mister…

Sunt liber si inchis

Intr-un triunghi sacerdotal,

Caderea din abis

Vine spiritual.

Freamat de zbucium,

o nebunie, a mea… 

pe ramura din drum

rasar din nou si pier. 

vestejite stand la rand

sufletele toate se aprind,

incepe nebunia, vine un gand

sa ma arunc, sau e devreme.

o pasare pe zi,

un tril de fericire

o bucurie poti sa fii, 

in glasul de iubire.

semnele vin si pleaca

astazi suntem eon,

si maine vine dorul,

Tu esti acum.