Din glasul de inger se face senin,

Soapte in crucea aprinsa etern,

Daruri din stele, ecou de suspin,

Marea cuprinde un dor din infern.

 

Roua din suflet porneste-n torent,

Pietre s-alinta-n surasul de dor,

Treci peste valuri si cresti mai ardent,

Cascada m-asteapta sa fiu iar decor.

 

Soare in pleoape apasa mai greu,

Auzul vederii deschide o cale ,

Ascunzi o minune in sufletul meu,

Copacul iubirii se urca la stele.

 

Ziua de maine mai staruie azi,

Se uita la ieri sa-i fie credinta,

Totul, din foc si cenusa, in brazi,

Cercul durerii strapunge fiinta.

cascadaderoua

Dalta credintei loveste in spirit,

Hrana se-mparte in aschii marunte,

Muntele  cheama un vultur smerit,

Univers cu sperante-n spirala tacute.

Sculptor de astri cu taine inchise,

Clipa eterna trancende-n fiinta,

Albul si rosul prin ganduri cuprinse,

Focul divin le arde-n credinta.

Sacerdot ucenic din cercul destin,

Descopera-n suflet adevarul deplin.

ucenic

Crochiu de soarta o panza raneste,
Lumina usoara coboara din suflet,
Culoarea ecou, in pictor topeste
O umbra ce tremura pe sevalet.

Un adevar din suflet iar se zbate,
Sa fiu acum, o punte peste vale,
Aproape am fost eternitate,
Iubirea toata-i doar o cale.

Fluturi si pasari se-ntristara,
Au fost in cercul poeziei,
Ganduri si vise spulberara
Sageti de foc din tagma ereziei.

Crochiu destin neimplinit in asta viata
Traiesc un dor prin florile aprinse,
Lacrimi si roua, s-atinga o speranta,
Sa ne iubim mereu, in tainele ascunse.

Deschid o ferastra in mine

Cresc ramuri fortate major,

Deschid un taram pentru tine

Cresc arbori pe noul decor.

 

Raspund strivit de uimire

Stiu sa aprind lumina caderii,

Raspund la trecut din gandire

Stiu sa respir sentinta durerii.

 

Vorbesc cu linistea grea

Credinta ranita meschin,

Vorbesc cu speranta, virtutea,

Credinta alunga un chin.

 

Cantec de ruga, prin harfa trimis

Traiesc neimplinita dorinta a inimii, 

Cantec lumina in suflet deschis

Traiesc adormit primavara iubirii.

Plansul se face rotund

Cu farmec de stele pe ei,

Asa se vazura profund,

Adevar, cautand pe alei.

 

Un timp intr-o carte

Asezat pe lespedea sacra,

Sensul iubirii desparte

Ruga-n speranta de seara.

 

Lemn sprijinit langa craniu

Destin prestiut pentru ei,

Descopera calea de straniu

Trecut, plin cu sange de miei.

 

Suflete pe nisip dezvelite

Valuri dorinte in cantec lumina

Ganduri ascunse, acum implinite

Liber poem pe arina.

 

Coboara petale in suflet

Pe trepte aprinse de lira,

Ochiul priveste un sunet,

Etern, fericirea respira.

valuridefericire

florile de ceara

pe note de catifea,

cutremur de seara

transcende o stea.

 

dansul dorintelor

pe cerul schimbarii,

inchinarea florilor

la lumina furtunii.

 

dimineata de roua

parfum cu nectar,

scantei, iubire noua

petale-n altar.

 

gradina de flori

ascunde o taina,

polen in scrisori

din corola straina.

florile

O lumina, parca de copil,

In umbra pe o linie.

Devine prea subtil

Si cade intr-o erezie.

 

Curajos se ridica drept

In lumina, pe pamant.

Umbra crucii pe piept

Astepta, poate un sfant.

 

Se prinse umbra si lumina

Intr-o farama de  povestioara.

A fost odata…  datina,

Oare, a fost odinioara!

 

Stiu, nu l-am rostit

Asa cum ti-am promis,

Dar l-am cantat si preaslavit

In timpul meu, nescris.

 

O lumina de-nceput

Ma vrea initiat,

In templul conceput

Cu infinitul mai apropiat!

luminasiumbra

Am uitat sa raspund

Cine esti si de ce eu,

Acum stau intr-un gand

Traiesc singur mereu!

 

Eu ma uit la-ntelepciune

Ea la mine se holbeaza,

Numai vremea ne apune

Altfel tot se prosterneaza.

 

Ma simti asa cum vrei

Fara de pasii necesari

Indragostit fara temei,

Te sarut si tresari.

 

Suspin, si ea vorbea

Traia serenitatea,

Mi-a luat iubirea

A ramas eternitatea.

amintirea

Vine un timp peste un om,

Se spala toate de pacat

Frunze cu visuri cad din pom,

Pe jos, un ego aruncat.

 

Tacerea lor dispare,

Vuiet de ritm ametitor

Asculta inauntru pe tipare,

O tensiune, intre forma si decor.

 

Unu este in radacina,

Arborele arhetip la cer,

Lumina din coloana

Mai duce un mister…

 

Sunt liber si inchis

Intr-un triunghi sacerdotal,

Caderea din abis

Vine spiritual.

Îmi arunc suferinta in dorinta ta,

Ascult gandul de intoarcere la ea,

Tremur cand simt mangaierea ta

Mai vreau, intotdeauna cu ea.

 

O pereche de fluturi ma-ntreaba de tine,

Copilul din mine se uita mirat!

Cum ai putut s-o faci sa uite de tine?

Impuls nebunesc, a fost un pacat.

 

Cand iarba se apleaca fara iubire,

Cand lacrimi de roua te asteapta mereu,

Un cantec te cheama, acum fericire,

Iubire intotdeauna, marea si eu.

iubire intotdeauna